Lucrul in echipa presupune de multe ori nu doar sustinere si competenta profesionala, dar poate prezenta si o latura mai putin de dorit atunci cand, din motivatii pur personale si pentru a mai alunga putin plictisul de la locul de munca, mai multi membri ai unui colectiv aleg sa isi practice proastele obiceiuri de acasa luand in bataie de joc unul sau mai multi colegi si creand astfel un mediu deloc propice desfasurarii ulterioare a activitatii profesionale.
Tintele alese in asemenea situatii sunt reprezentate de persoane care prezinta defecte de natura fizica sau nu dau intotdeauna randamentul cerut la locul lor de munca. Greselile lor sau detaliile de natura vestimentara sau de prezentare sunt puse la zid in mod repetat si cu o obstinenta de neingaduit ajungandu-se in scurta vreme la o situatie generala de complacere in asemenea atitudini neprofesionale, oricare dintre angajati simtindu-se amenintat sa nu ajunga la randul sau in pozitia victimei de la locul de munca.
Pentru cei care au ca prima prioritate atingerea unor obiective superioare in cariera lor aceste manifestari de la locul de munca sunt o adevarata piedica in drumul lor catre succes putand fi, in unele cazuri, un motiv serios de luare in considerare a demisiei sau a transferului catre un alt departament ceva mai linistit din acest punct de vedere. Se recomanda totusi ca mai inainte de a lua orice decizie sa se faca o filtrare mai atenta a persoanelor care pun in practica asemenea manifestari neprofesionale si apoi, in cunostinta de cauza, sa se propuna masuri administrative ferme care sa opreasca aceste comportamente pe viitor.
Iata si cateva tipuri umane care pot fi intalnite mai intotdeauna la locul de munca si care se incadreaza la profilul general al angajatului nesigur pe sine si pe pozitia sa in cadrul firmei unde isi desfasoara activitatea:
1. Falsul expert
Intr-o discutie oarecare de la locul de munca mai intotdeauna se va gasi cineva care sa stie totul despre toate, aruncand cu acuze in stanga si in dreapta si emitand in gura mare opinii personale despre cum ar fi mai bine sa decurga lucrurile crezand in forul lor interior ca astfel isi pot consolida pozitia lor cam subreda in cadrul companiei. Tot aceste persoane au impresia ca sunt foarte buni cunoscatori ai naturii umane, dar motivatia reala este iarasi legata de crearea unei imagini mai bune in fata colegilor si nicidecum de o dorinta reala de optimizare a randamentului profesional. Demersurile lor trebuie deci descurajate din start, iar daca nu renunta la asemenea practici pe viitor este bine ca managerii companiei sa poarte o discutie particulara cu acestia tocmai pentru a-i opri de la promovarea unei atmosfere de neincredere in randurile angajatilor.
2. Profesionistul energic
Unii angajati, mai ales dintre cei aflati intr-o pozitie de mijloc in cadrul firmei, sunt mai mereu pusi pe harta si dau dovada de o energie iesita din comun atunci cand vine vorba de stabilit niste sarcini sau de transmis niste sfaturi mai mult sau mai putin practice. Acestia se iau intotdeauna de angajatii mai putin bataiosi de fiecare data cand nu le convine ceva sau atunci cand sefii le fac reprosuri pentru felul in care isi desfasoara activitatea. MAi mult, tot acestia sunt si cei care pot starni adevarate razboaie in cadrul firmei doar pentru ca aleg sa isi faca cat mai multi aliati atunci cand se simt amenintati cu penalizari sau chiar pierderea pozitiei in firma unde lucreaza. Fiind o categorie de lucratori care pot crea un stres major la locul de munca este recomandat sa fie evitati pe cat este posibil, iar de linistit ii vor linisti fie sefii fie profesionistii de baza ai firmei care nu vor tolera niciodata asemenea comportamente la locul de munca.
3. Profesionistul gelos
In sfarsit, o alta categorie profesionala de evitat este si aceea a angajatilor care nu pot sa isi desfasoare activitatea la parametri optimi daca nu sunt mereu incurajati si laudati pentru succesele lor profesionale prin nimic deosebite de cele ale celorlalti angajati. Ei ies mai bine in evidenta atunci cand in firma au loc promovari sau sunt apreciati cum se cuvine alti angajati pentru meritele lor profesionale. Pur si simplu nu se pot abtine si incep sa barfeasca in stanga si in dreapta si sa arate ca si ei ar fi meritat mai mult, dar aceasta nu s-a intamplat deoarece nu s-au dat mai bine cu sefii sau pentru ca nu sunt atat de norocosi ca ceilalti. Sunt si acestea incercari penibile prin care unii incearca sa castige mai mult respect si incredere la locul lor de munca, dar pe socoteala altor angajati si nu prin eforturile proprii. La fel ca si in cazurile de mai sus si acesti angajati nu vor decat sa submineze creditul sau eforturile colegilor lor sperand ca astfel vor iesi ei mai bine in evidenta, datr obtinand de fapt un rezultat deloc imbucurator pentru mersul general al lucrurilor in cadrul companiei.
Pentru angajatii seriosi, care nu isi doresc sa fie atrasi in asemenea manifestari lipsite de profesionalism, si mai ales pentru proaspetii angajati sa ai de-a face la locul de munca cu astfel de situatii nu este deloc un lucru usor, dar aceste episoade pot fi totusi depasite cu bine daca se trateaza totul cu rabdare si profesionalism. Partea cea mai proasta aici este atunci cand, prin imitatie, si alti angajati ajung la randul lor sa isi critice colegii doar din dorinta de a mai castiga putin credit profesional. O companie care va permite asemenea manifestari cu siguranta va avea doar de pierdut, dar daca majoritatea angajatilor se vor orienta catre optimizarea randamentului la locul de munca si vor evita implicarea in situatii neprofesionale atunci compania nu poate avea decat de castigat
